Dude, talent si groaza de Pasti

Mi-a luat ceva timp sa-mi revin dupa sarbatoarea de Pasti. Nu am exagerat cu drobul, ouale rosii si ce mai este pe masa unui roman care se respecta, dar m-am uitat la televizor seara inainte sa adorm.

Acasa, cum proabil am mai spus, nu am televizor, nu tin sarbatoarea asta (adica uitatul la TV) pentru ca ma face prost. Cel putin asta este efectul pe care il are asupra mea si nu as vrea sa functionez fiind prost. Probabil nu as putea. Asta este si motivul pentru care lumea nu prea vine sa doarma la noi acasa (prieteni, parinti etc.). Dar e bine.

Casa mea fiind neprietenoasa pentru ceilalti din familie, ne-am urcat frumusel in masina si am fugit la ai mei in Slobozia. Au TV, chiar doua. Eh, cum ma uitam eu la TV in noaptea din Vinerea Mare m-am oprit pe ProTv crezand ca sunt oarecum in siguranta si neuronii mei nu vor muri pe capete. „Romanii au Talent” la TV. Am zis ca e numai bine cat sa adorm. Nu am putut. Concluzia – Romanii aia de la TV nu au talent.  Am zis ca trebuie sa ma uit pana la capat pentru ca asteptam sa vina poanta, sa ma prind de gluma si sa nu imi pierd speranta intr-un viitor luminos al umanitatii. Am inceput sa ma uit vitel si am adormit vaca. Atata mediocritate mi-a fost dat sa vad foarte rar. Jur, credeam ca ma uit la o editie „Romanii au Talent” parodiata cu un umor britanic in „Las Fierbinti”. Erau acolo niste fete contorsioniste, unul care plangea probabil dupa ta-su si facea niste chestii cu avioane de hartie pe o proiectie 3D (cica), unul care desena cu markerul prins de frunte, inca un mos sinistru, mai multi mosi sinistri si cam atat. La un moment dat, prezentatorii anunta cine se califica, apoi anunta un premiu special pentru descoperitorii de talente. Era unul singur, care il descoperise pe unul dintre nefericitii calificati in finala. Ei, ii dau astia aluia 2000 de euro (descoperitorului), lumea apalauda in draci , apoi camera se muta pe talentatul descoperit de proaspatul instarit. Ala stupefiat, nu intelegea de ce i-au dat celuilalt bani si el nu primeste nimic.

Asta a fost prima seara.

Vine noaptea de Inviere. Nu m-am dus dupa lumina, s-a dus in schimb bunica mea care a stat pana la 4 dimineata bagandu-ne pe toti in sperieti ca o fi patit ceva femeia de nu mai vine acasa. Eu si Patricia…televizor iarasi pe post de somnifer.

Am zis ca ProTv poate pune macar un film decent pe la ora 23:00, insa nu. „Minunea Dansului” a fost placerea noastra vinovata pentru acea seara. Naivi, am crezut ca ne uitam cum se maimutaresc aia pe acolo, muzica, frumos, note si somn. Nuuuuuuuuuu!!!!

Era o editie speciala si singurul cuplu pe care l-am vazut dansand a fost nici mai mult nici mai putin cel format din Bianca Dragusanu si Victor Slav. Pai astia nu s-au despartit, ma?! Ok, sa zicem ca pentru o cauza nobila oamenii au zis sa faca deliciul ziarelor si sa se danseze unul pe celalalt la TV. E…sa vezi matale dialog intre ei la repetitii, ca au dansat tango. Aia se plangea mereu, ca-i pune omul mana in gat si ca se teme pentru viata ei, ca de ce nu sta sa il pupe, ca ea nu mai poate etc. El scarbit dar totdata interesat de bagaboanta.

Trece momentul asta si apare prezenatorul pe scena – Mihai Petre. Am crezut ca si Banica si-a bagat piciorul in emisiunea lor si s-a dus prin alte parti. Bravo lui! E…Mihai Petre nu are ce cauta pe o scena daca nu danseaza si in niciun caz nu are voie sa aiba in timpul acela si un microfon in mana. Omul era mai mereu cu spatele la camere, vorbea cu cine era pe scena de parca s-au vazut la o bere iar aia incearca sa scape de el. Mai mult, cand a cerut omul legatura cu prezentatoarea care statea in „camera verde” cu cazul social, apare nevasta-sa. Doamna Duda, ca i s-a parut mult mai misto decat Petre. Ba…ce sa zic, o fi domnita dansatoare buna, dar atat. A masacrat stimata doamna limba romana in toate felurile de-i bufnea pe copiii aia saraci rasul. Partea interesanta este ca femeia este o prezentatoare mult mai buna decat stimabilul sot al dansei. Se muta camera din nou in platou, de unde asta, Mihai Petre, o cheama pe nevasta-sa: „Iubirea mea, te astept aici, imi este foarte dor de tine”. Ei pe dracu! Vine muierea, o ia asta in brate, o pupa, ii mai zice de dor si de iubire si ia uite cum era toata lumea fericita. Adica doar ei doi. Aialalti erau si ei inmarmuriti de ce se intampla. Cam asta a fost spectacolul ca dupa aia am mutat pe suricate ca sa pot vedea si eu putina inteligenta.

Sa fie pentru ca nu am televizor si diferentele se vad mai mult atunci cand contactul cu TV-ul nu este unul continuu… Nu cred. Cred ca lumea s-a tampit in asemenea hal incat mananca cu pofta orice rahat ii este servit la TV. Va rog, oameni buni, daca nu ati incercat pana acum, faceti un test si lasati-l dracu de televizor! Nici macar pe vremea revelioanelor lui Paul Everac (astia mai batrani stiti despre ce vorbesc) nu vedeam atata penibil la TV, iar asta era prin ’92 – ‘ 93.

Pentru ca vine si ziua mea saptamana viitoare, fac un apel catre astia care tin la mine – NU-MI LUATI TELEVIZOR! NU AM PENTRU CA ASA VREAU, SA NU AM!

Hai, enjoy!

Imagine

Anunțuri

Superstitii

E a doua oara cand spun ca revin in activitatea de …ce fac eu aici. Sau a treia. Nu-i frumos din partea mea, dar, business is business, iar responsabilitatile ma ajung din urma.

Cum stau eu asa si ma ocup de pravalie luptandu-ma, prin alti oameni destepti de langa mine ce-i drept, ba cu regulile statului care se schimba in timpul jocului, ba cu gandurile si previziunile sumbre care acapareaza orice antreprenor oricat de bine i-ar merge, ba cu mine, imi vin in cap tot felul de tampenii.

Intru in curtea Fabrica unde am biroul si chiar in birou numai cu piciorul drept, nu fac chestii urate pe care as putea sa le fac pentru avantajul meu pentru ca ar aduce „bad juju” etc. Mindfucked! Dar asa am fost mereu si, culmea, am functionat ok.

Chestia asta cu superstitiile nu e totusi doar a mea. Am crescut intr-o generatie apasata de superstitii. Trebuie sa va amintiti pentru ca sigur ati avut superstitiile voastre in copilarie, superstitii care mai ies din cand in cand la iveala. Stiu ca lucrurile pot fi explicate prin diverse afectiuni psihice deloc grave, dar nu ai cum sa scapi de ele. Mai amuzant este ca prostiile astea se transmit ca raceala de la unul la altul.

Adica, tin minte ca mergeam pe strada de la scoala spre casa si imi spune un coleg „Ba, ai calcat pe canal, o sa moara ma-ta”. Cata supararea mi-am luat si cata bataia si-a luat el. Ca bateam. Sau „Copii, nu va bateti cu paine ca aduce ghinion”. Aducea frate ghinion! Chiar s-a intamplat.

Te mananca nasul? Pai depinde cum si pe unde. Cica daca te mananca pe dinauntru ti-o iei pe bataie, daca e pe afara, cica e de bine, ai noroc. Ti se zbate ochiul? Pai cica se naste un copil. Canta cucuveaua/bufnita? Teroare, e cu moarte asta! Te mananca palma? Care? Daca-i stanga iei bani, daca e dreapta ai paguba in buzunare.

Exista si antidot la unele. Adica, daca te mananca nasul pe dinauntru, ca sa nu iti iei bataie, trebuie sa-ti dea cineva trei palme peste palma, tu ii dai trei palme peste palma si gata, scapi.

Suna retardat si, daca nu eram implicat, as fi zic ca asa e. Autoironia nu este totusi atat de dezvoltata in capul meu de narcisist, asa ca pot cel mult sa spun ca sunt prostii.

Aaaa…era sa uit! Cand eram mic m-a lovit masina (corect ar fi ca eu am lovit-o) pe strada cand aveam in brate doua sticle de suc (una de Cola si una de Kiwi) de la TEC. Am ajuns acasa cu sticlele si cu corpul intreg, cu niste injuraturi in cap de la soferul care a plecat imediat ce a vazut prin oglinda retrovizoare ca misc si cu o mare spaima – sa nu afle tata.

Eh…de aici pana la a sadi samanta nebuniei in capul bunicii mele a fost foarte putin. A doua zi eram in casa unei babe care cica imi „turna cositor”. Dracie! M-am temut initial cand am aflat pentru ca nu stiam unde naiba mi-l toarna si banuiam ca frige. Pana la urma a zis baba aia ce a zis, a turnat ala intr-un ibric si gata sentinta – imi era frica de un barbat, cel mai probabil de tata. Ma, mi-am luat bataie cand eram mic, dar omul cand m-a vazut julit peste tot (nu pe fata) m-a luat in brate si m-a intrebat daca sunt bine. Frica…nu prea.

Nu reusesc sa scap de asta cu intratul cu piciorul drept intr-o camera. Am tinut-o dupa mine si in facultate cand jucam handbal iar acolo era foarte chinuitor. Atatea linii, aia de intrare in teren, aia de la jumatatea terenului, linia de 9 metri, aia de 6 metri…nebunie totala.
Amu’ va poftesc sa facem afaceri impreuna :).

Daca mai stiti superstitii nu ma supar sa le aflu, poate le imprumut.

Hai, enjoy!

Imagine

Chris Evans vs Sebastian Stan, arbitru Scarlett Johansson, tusieri Samuel L. Jackson si Robert Redford

Gata, l-am vazut pe Captain America si l-am vazut si pe The Winter Soldier. 2 ore si 16 minute de film, un scaun care dupa atata timp devine putin incomod si niste floricele cu Cola gratuite.

Le luam pe rand, ca asa am invatat. Film fain, mi-a placut, cu actiune, conspiratie mondiala, cu Scarlett Johansson si putea sa se termine aici.

Povestea este un pic mai elaborata decat in alte filme cu supereroi, nu chiar atat de elaborata, insa face bine intr-un peisaj in care te prinzi cum va decurge totul de la inceput pana la sfarsit inca din trailer. Capitanul bate la inamici ca la fasole, Vaduva Neagra tot asa si mai apare cineva – The Winter Soldier. Asta-i al nostru Sebastian Stan, nascut in Romania, crescut la ei. Nu stiu cat de al nostru mai e. Cei care l-au mai vazut si in alte filme stiu sa nu se astepte sa vorbeasca romgleza noastra, insa in cazul in care asteptati niscaiva replici interesante si un rol incredibil, nu stiu ce sa zic. Daca as zice as strica surpriza unui film interesant pana la urma.

Mergeti de-l vedeti pentru ca mie mi-a placut. Important este ca mi-am luat din nou plictisometrul dupa mine (adica sotia mea care adoarme la filmele nasoale) si …nu s-a plictisit si nici nu a incercat sa comenteze cu mine filmul in timpul proiectiei. Semn bun ca filmul place si baietilor (nu prea ar avea cum sa nu placa) si fetelor (din varii motive care nu tin neaparat de Chris Evans).

A…si mai este si Robert Redford care-i da replica lui Samuel L. Jackson. Cum ar zice ei ardelenii „he gives him a taste of his own medicine”. Face nenea Redford un rol de ticalos de zile mari, asemanator cu cel facut de Jackson in Robocop.

Filmul apare pe 4, adica vineri pe marile ecrane si se anunta a fi unul dintre filmele cu incasarile cele mai mari. Cel putin asa ar trebui la cate efecte au avut oamenii astia de platit.

Recomand! Enjoy!

 

P.S. – nu stiu de ce, poate este doar parerea mea, insa la fiecare avanpremiera, cand floricelele si sucul sunt date gratuit, sucul nu este numai suc iar floricelele cred ca au zacut acolo cel putin o zi. Zic asta pentru ca aseara mi-a fost din nou…ciudat dupa ce le-am mancat, iar gustul de floricele vechi il recunosti oriunde. Ca om de BTL as recomanda un pic mai multa atentie pentru aceasta parte, pentru ca s-ar putea sa nu fiu singurul care sesizeaza scaparea si sa starneasca un mic scandal nedorit. Vorbim totusi despre branduri respectabile implicate aici si nu ar fi ok pentru nimeni.

ImagineImagine

Imagine