Unde, cand si cum avem nevoie de mediator?

MEDIATÓR, -OÁRE, mediatori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană, guvern etc. care mijlocește o înțelegere între două părți (adverse), care face un act de mediație; mijlocitor, intermediar.

Mai erau cateva definitii insa aveau legatura cu chimia si sistemul nervos. Sa ne rezumam la explicatia care pare a fi cea care ne intereseaza daca vrem sa vorbim despre mediere si mediatori. Si vrem!

De ce? Pentru ca in ultimii ani am observat ciulind urechile in stanga si-n dreapta ca au aparut foarte multe cabinete de mediere, asadar, foarte multi mediatori. Ca orice om caruia ii place o barfa buna despre ceva nou pe piata, trebuie sa aduc in discutie subiectul. Asadar, pe si mai romaneste inmultirea cabinetelor de mediere inseamna ca din ce in ce mai multi oameni incearca sa-si rezolve neintelegrile/disputele pe aceasta cale fara a mai alege clasicul „o sa te tarasc prin tribunale”. Suna prietenos si mai logic. ImagineAdica, eu ma cert cu vecinul pentru ca nucul meu creste in curtea lui si nu mai ajungem sa amuzam un judecator, ci mergem la un nene (ca suntem romani si poate unul dintre noi este misogin) care ne convinge pe amandoi ca suntem nebuni, dar ne ajuta sa ajungem si la intelegere. Lucrurile chiar se pot rezolva prin discutii in privat, fara circ si fara tipete. Bine, daca circul si tipetele apar, e bine sa nu se intample in public.

Intrebarile in al meu cap au inceput sa apara in momentul in care am participat in calitate de observator la procesul de mediere intre doua echipe ale unei companii. Nu faceam eu medierea, ci doi colegi de-ai mei. Mi s-a parut interesanta ideea. Totodata, foarte utila, cel putin in viata unei companii. Aici ma invart eu si cum ma invart spun tuturor celor pe care ii intalnesc in teambuilding-uri ca cel mai important lucru este comunicarea.

Bun, in cazul companiilor am inteles ce si cum, insa tot aveam o nelamurire despre cum se poate implementa medierea pentru restul lumii. Divorturi, batai, certuri, scandaluri si alte cumetrii. Intelegeti voi. Asa am ajuns  pe Wikipedia de unde am aflat un lucru logic. Medierea se face inca din Antichitate sub diverse forme. Chiar si denumirea de mediator exista inca de pe vremea Imperiului Roman, avand fix acelasi inteles. Cum batrana „wiki” ma enerveaza din cand in cand cu informatiile ei seci, am aruncat un ochi prin scriiturile bloggerilor. Asa am ajuns la Chinezu.ro si articolul sau despre subiect.  Mult mai util, mai ales ca are si oameni in el. Ma refer aici la puncte de vedere oferite de catre mediatori experimentati care ne spun ce si cum. Frumos si, din nou, util.

Mi-am dat seama rapid de faptul ca avocatii s-ar putea sa aiba o problema cu subiectul, motiv pentru care, corect cum sunt eu si iubitor de intrigi, m-am gandit sa intreb printre avocatii cunoscuti mie. Mi-a raspuns Gina Boboc, jurist specializat in Drept Comercial pentru o companie importanta din Bucuresti. Spune cam asa:

„Neincrederea mea in sistemul pe care il propune medierea vine din faptul ca majoritatea mediatorilor din Romania nu au pregatirea necesara pentru a face acest job. La un curs de mediator se poate inscrie orice absolvent de facultate, iar, in cele 80 de ore cat dureaza acesta, experienta pe care o capata nu este una care sa poata da incredere unui eventual client. Totul trebuie dublat de o serie de cursuri, dar , indraznesc sa spun, si de o analiza personala riguroasa.
Medierea si ajunsul la tribunal nu se excud totusi. Pentru a dobandi un titlu executor, hotararea partilor aflate in procesul de mediere va ajunge totusi in instanta pentru a se lua act de stingerea litigiului dintre acestea. urmand eliberarea unei hotarari de expedient. In concluzie, hotararea instantei este singura care poate fi pusa in executare.
Un avantaj al medierii este acela ca, apeland la aceasta cale, partile sunt scutite de taxele de timbru. Inseamna destul de mult.
Mai mult, medierea poate actiona intr-o lista destul de bogata de litigii care au ca obiect: posesia, granituirea, stramutarea de hotare sau litigii care privesc raporturile de vecinatate, litigii de munca, litigii din dreptul familiei, litigii in domeniul protectiei consumatorului, litigii civile (dar ale caror sume solicitate sunt sub valoarea de 50.000 lei) si in cazul infractiunilor pentru care legea penala prevede ca impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Cel mai important din punctul meu de vedere este ca medierea poate fi folosita si in litigiile de raspundere profesionala – cazurile de malpraxis.
Tragand linie, sistemul juridic din Romania poate beneficia de pe urma medierii atata vreme cat aceasta este facuta de catre persoane foarte bine pregatite.”
Trag si eu o linie si concluzionez spunand ca in masura in care, sa zicem, eu si vecinul de mai sus vrem sa ne taiem in cutite si topoare pentru un biet de nuc care creste, sarmanul, unde vrea natura lui de nuc, fara a tine cont de garduri si harti, mediatorul este cel care vine si ne spune ca nu este nevoie sa pierdem apoape un an judecandu-ne. In plus, am ajunge sa ne multumim unul altuia pentru economia facuta evitand salile de tribunal si fee-urile avocatilor. Unde mai pui si faptul ca amandoi am intelege pe deplin de ce am luat o decizie impreuna, fara a ajunge ca, in urma unei hotarari judecatoresti, el sa dea foc nucului meu, sa spuna ca s-a aprins singur, pentru ca apoi sa ajungem iar la tribunal.
Eu va recomand sa faceti o medie intre ce cititi la Chinezu pe blog si ce ne-a povestit mai sus doamna juristesa si veti ajunge la o concluzie buna.
Pentru intrebari, plangeri si alte manifestari, va astept!
Enjoy!
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s