Fumuri

Zilele trecute un vechi prieten scria pe pagina personala de Facebook o postare furioasa la adresa fumatorilor in locurile publice destinate mancarii. Cred ca se referea la restaurante, dar in nervii lui probabil nu s-a mai gandit atat la claritatea mesajului cat la a cere o pedeapsa cumva pentru cei care fac asta. Adica pentru fumatori.

Oricat de tentat as fi sa fac misto de el, omul are dreptate in felul lui. Este cam enervant, mai ales pentru un gurmand (a se citi persoana pasionata de arta culinara si de savurarea acesteia in tihna) sa iei o imbucatura dintr-o mancare pe care de abia astepti sa o gusti, impreuna cu o gura de fum de tigara. De aici pana la a cere ca fumatorii sa fie pedepsiti mai sunt cativa pasi vecini cu lezarea Drepturilor Omului. Aceleasi Drepturi ale Omului care ne opresc sa punem in practica multe tampenii care pe moment ni se par idei de geniu. Asa credea si tipul ala neamt cu mustata si nu i-a mers tocmai bine.

Totusi, inteleg furia omului si o accept. Mai mult, o impartasesc. Doar ca statul roman a impus niste reguli acum ceva timp, reguli care obliga locurile destinate alimentatiei publice sa delimiteze zonele pentru fumatori de zonele pentru nefumatori. Unele locuri fac asta, altele se fac ca fac asta, majoritatea nici macar nu incearca. Poate ca, zic si eu, ar trebui sa ne uitam un pic la lege si la modul ei de (ne)aplicare. Poate ca ar trebui sa ne uitam si la persoanele care au in grija aplicarea legilor in general.

Unii ar spune „Hai, domne’, fumatul e problema in tara asta?! Pai noi nu avem ce manca si tu imi zici ca e dezastru daca imi aprind tigara la masa?!”.

Pai, da, stimabili concetateni! Exista de asemeni un lucru care se cheama bun simt. Pe asta nu ti-l da statul, ca nu are de unde. Cu asta nu stiu daca te nasti, dar ti-l cultivi pe masura ce cresti. Aici ajungem la o alta ramura a problemei: modul in care ne crestem copiii. Discutam mai tarziu.

Ei bine, daca mamica ta nu te-a invatat ca e frumos sa ceri voie cand vrei sa faci ceva despre care stii ca ii va deranja pe ceilalti, nu e bine. Daca taticul tau nu te-a invatat ca e bine sa-ti ceri scuze dupa ce te-ai basit ai ragait la masa, nici asa nu e bine.

Pai daca treci mataluta prin viata cu obiceiurile astea, cu siguranta nu vei avea ce sa mananci. Sincer, rar am vazut om cu bun simt care sa moara de foame. A nu se confunda bunul simt cu prostia!

Mai am un prieten, ca am multi, care la intrebarea „pot sa-mi aprind si eu o tigara” in timp ce el mananca, are curajul de a spune nu. Zic curaj pentru ca atunci toata lumea de la masa se uita ciudat la tine, ca la un nesimtit.

Luand toata discutia asta si amestecand-o, ajungem la concluzia ca oficial este vina statului ca nu aplica legile, neoficial este vina noastra ca fie suntem nesimtiti, fie ne temem sa spunem ce gandim.

Eu am inceput sa fumez din 2012 dupa o tabara cu multi copii. Fumez si la birou, dar afara, in curte. Imi adun si mucurile de tigara si le arunc la gunoi. Nu sunt nebun, doar ca asa m-au invatat ai mei. Aaa, iar daca te vad in trafic aruncand o tigara din masina pe strada, ai toate sansele sa o primesti inapoi in masina. Arde!

Imagine

RoboCop &Romania v.2028

Pai si cum ne aflam noi in anul de gratie 2028 vedem ca viata nu s-a schimbat foarte mult. Adica la noi in Romania lucrurile se intampla exact ca acum 14 ani, prin 2014. Bine, s-au produs cateva schimbari. Spre exemplu, sunt un suporter fericit pentru ca Dinamo s-a calificat in acest an in sfarsit in UEFA Champions League. Asta este ceva cum era Balcaniada in vremurile si mai vechi. Pana ajung si ei in Intergalactic Champions League mai e, dar ne pregatim.

Toate bune si frumoase asadar, doar ca avem niscaiva probleme cu trei tipi care seamana leit cu Samuel L. Jackson. , Michael Keaton si Gary Oldman . Niste contracte cu armata, ceva tatonari cu Politia Romana, niste roboti. Nu stiu exact care este combinatia, insa din cate am auzit vor sa inlocuiasca si la noi politistii nostri frumosi si sanatosi cu niste roboti. Este inadmisibil! Avand in vedere ce s-a intamplat in S.U.A, am avea nevoie neaparat de un noroc chior ca al americanilor de un RoboCop  .

Pai cum salveaza el situatia, cum a reusit el sa se rebranduiasca si sa arate cu mult mai bine decat versiunile lui din ’87, ’90 sau ’93, ceva minunat. Ai un pic mai multa incredere in el ca de data aceasta va prinde viteze mai mari si nu se va strica la prima lovitura. Unde mai pui ca tipul din costumul lui semana cu Joel Kinnaman , acelasi pe care l-am mai vazut intr-un serial bun numit „The Killing”. Chiar il crezi pe cuvant cand spune „Dead or alive, you’re coming with me” si accepti fara comentarii propunerea lui.

Tin minte si acum prima oara cand am auzit de el, de RoboCop, in ’90, insa in 2014, pe 7 februarie, cand cei de la ForumFilm Romania au lansat filmul si pentru publicul de la noi in sfarsit mi-am dat seama ca orice s-ar intampla, orice rau ar aparea, exista sansa ca RoboCop sa treaca si pe la noi sa rezolve lucrurile, pentru ca asta face el.

Chiar asa, tu ce ai face daca ai fi RoboCop? 

RoboCop

Copilul are manual de utilizare?

Mai, asta-i o dorinta exprimata in multe feluri de catre toti cei care devin parinti. Nu este tocmai si cazul meu. Nu pentru ca nu este dorinta mea, ci pentru ca nu sunt parinte. Totusi, ma preocupa subiectul din ce in ce mai tare, iar activitatea mea m-a adus in ultima perioada foarte aproape de intelegerea tuturor aspectelor pe care le presupune aparitia unui copil in familie. Bine, nu doar activitatea. Mai este si varsta care imi sopteste din ce in ce mai rastit ca ar fi momentul sa ma apuc de treaba.

Ne-am obisnuit sa ne descurcam cu ce avem la dispozitie, familie, prieteni, chiar si bona. Ce-i drept, te copleseste o schimbare ca asta in viata ta, fie ca vorbim despre mame, fie ca vorbim despre tati. Lucrurile se schimba si la un moment dat te simti blocat si frustrat intr-o situatie din care ai impresia ca nu mai ai vreo iesire rapida. Nu mai iesi la bere cu prietenii, nu mai poti pleca de acasa cand si cum vrei tu, iar serile iti sunt blocate pe termen lung. In plus, viata de cuplu cam trece pe al doilea plan. Barbatii au o problema cu asta, femeile tot asa.

DeImage aici si intrebarile pe care le avem automat toti.

Unii dintre noi sunt nevoiti sa faca fata acestei perioade singuri din varii motive. Lipsa de bani, lipsa de incredere sau de rude etc.

Ce-i drept, ar fi extrem de util un manual de utilizare a copilului, ba, mai mult, un manual de trecut peste aceasta perioada fara a lasa victime. Zic victime, pentru ca exista victime. Cel mai des copiii sunt cei care sufera. Aveti idee de e sufera? Pentru a la randul lor parintii sufera. Este un lucru normal, natural. Psihicul oamenilor nu accepta schimbarile majore atat de simplu, deseori pentru ca nu le intelege in totalitate.

Am aflat in schimb ca exista o solutie tot atat de logica si naturala pentru a transforma aceasta perioada intr-una linistita.

Trei psihologi (trei doamne psiholog) au pus la cale incepand cu februarie un grup de discutii dedicat mamelor in devenire, dar si celor care au nascut. Grupul exista si pe Facebook sub numele de Mothers to be . Discutiile se bazeaza pe impartasirea experientelor intre componentii grupului, dar si pe o mai buna intelegere a situatiilor puse in discutie.

Este cel mai aproapiat lucru de un manual de utilizare. Mai mult, este un manual personal de reintegrare a ta in propria viata, tinand cont de schimbarile proaspat produse.

Spunea cineva la un moment dat ca cei mici sunt ca un burete, absorb orice informatie sau comportament pe care il au in preajma. Chiar asa! Responsabilitatea este imensa, insa stresul nu trebuie sa fie mare.

Puteti afla mai multe interactionand cu pagina de Facebook https://www.facebook.com/mamici.in.devenire ori apeland numarul de telefon 0722.556.280.

Be safe!